duminică, 11 decembrie 2011

Ziua 2

           Mǎ ţineam cu îndǎrjire de aerul curat, dar ghearele mele neretractile îl sfaşiau şi-mi scǎpa printre degete.          
           Ehh... aşa a început dialogul cu Ţipi... şi tot aşa s-a şi terminat. Azi am vorbit 3 secunde cu el. A fost ca un vis coborăt din mingea de lumina iar aparatul amplifica spre +∞ fascicolul luminos.
          Complicatǎ problema... musafirii minţii mele au reuşit sǎ ajungǎ la startul cursei spre nopţi albe si perversiuni prea tinere. Trebuiesacrezi trebuiesacrezi trebuiesacrezi trebuiesacrezi trebuiesacrezi !
            Ideea de a purta o conferinţǎ decentǎ sau poate mai puţin decentǎ cu carnea proaspata din frigider nu mi-a displǎcut, ba chiar mi-a plǎcut. Asul de inima mi-a adresat o întrebare într-un limbaj codat. Era noapte iar pereţii celulei propagau sunetul într-un mod sardonic. “Anime ?” Îmi tresaltǎ inima odatǎ cu schimbul de sânge între atriu şi ventricol.

Un comentariu: